| |
Speze
In vederea intelegerii practicii
judiciare vin cu cateva culegeri de speze.
Uniunea Juristilor din Romania
Autor Pavel Perju
--Practica judiciara civila –
comentata si adnotata
Editura CONTINENT XXI
Bucuresti, 1999
1. DREPTUL FAMILIEI.
--Soti in divort. Dobandire bunuri
imobile. Necesitatea consimtamantului expres al ambilor
soti. ;
Potrivit art.35 alin 1 din Codul Familiei sotii administreaza
si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot
astfel de ele. In alineatul urmator al textului, se
prevede ca oricare dintre soti, exercitand singur
aceste drepturi este socotit ca are si consimtamantul
celuilalt sot. Cu toate acestea, niciunul dintre soti
nu poate instraina si nici greva un teren sau o constructie
ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul
expres al celuilalt sot.
In legatura cu aplicarea acestor dispozitii legale,
s-a pus problema daca ele sunt incidente si in ipoteza
actelor de dispozitie privind dobandirea de bunuri
imobile. Intr-o opinie, se da un raspuns pozitiv,
cu motivarea ca pentru dobandirea de bunuri imobiliare
cu titlu oneros este necesar consimtamantul expres
al celuilalt sot, deoarece motivele care justifica
exceptia in cazul instrainarii si grevarii sunt la
fel de puternice oricare ar fi actul de dispozitie
privitor la imobil.
Intr-o alta solutie, raspunsul este negativ, pe ideea
ca textul art. 35 alin 2 Codul familiei ingradeste
numai instrainarea de imobile. Prin urmare este aplicabila
prezumtia de mandat tacit.( referitor la prezentarea
celor doua opinii, a se vedea I. Filipescu, 1989,
p. 157-158)
Practica instantelor din judetul Suceava este in sensul
acesteia din urma opinii, cu urmatoarele corective;
- ori de cate ori, prin actele de dobandire de bunuri
mobile se asuma obligatii care necesita instrainarea
sau grevarea unor imobile ale comunitatii de bunuri
a sotilor, consimtamantul expres al celuilalt sot
este necesar, asa incat actul incheiat fara mandat
expres, va fi lovit de nulitate relativa. Solutia
isi are ratiunea in caracterul complex al operatiei
de achizitionare a imobilului, asimilata actelor de
instrainare imobiliara ce cad sub incidenta art. 35
alin 2 din Codul familiei..
- prezumtia de mandat tacit va dispare, ori de cate
ori imprejurarile de fapt ale spetei, exclud consimtamantul
prezumat al celuilalt sot la incheierea actului.
Intr-o speza, solutionata in recurs (Tj. Sv. , sc.,
dec. Nr. 1/1992), a fost admisa actiunea in anulare
a contractului de vanzare- cumparare a unui apartament,
incheiat in conditiile art. 5 alin 2 din Decretul-Lege
nr. 61/1990, cu motivarea ca divortul era in curs
si faptul ca in prima instanta, judecatoria a atribuit
sotiei reclamante beneficial contractului de inchiriere.
S-a retinut, totodata, ca paratul nu se poate pune
la adapostul ideei ca actul de dobandire profita comunitatii
de bunuri, deoarece forta prezumtiei de mandat tacit
reciproc nu depinde de avantajele pe care le poate
procura actul, ci de existenta reala a dreptului de
reprezentare. Cat timp intre soti existau neantelegeri
grave, finalizate prin divort si atribuirea locuintei
unuia dintre fostii soti, prezumtia de mandat tacit
era inoperanta.Actul incheiat in aceste conditii este
impotriva vointei celuilalt sot si, astfel, este lovit
de nulitate relativa ( a se vedea, I. Filipescu, 1989,
p.152)
2 DREPT CIVIL
Uzucapiune. Jonctiunea posesiilor.
Aceasta din urma are incidenta numai
in ipoteza existentei a doua posesiuni exercitate
succesiv, de catre autor si succesorul acestuia, fara
ca ei sa fie titularii dreptului real. Prin urmare
este posibila unirea duratei posesiunii titularului
dreptului real, ca autor, cu posesiunea exercitata
de un netitular al dreptului. Aceasta, deoarece, astfel
cum s-a subliniat in literatura de specialitate, uzucapiunea
opereaza ca o sanctiune civila impotriva titularului
dreptului de proprietate, vinovat de pasivitate, prin
lasarea bunului in posesia altuia.(C.Statescu, C.
Birsan, p. 276). Intr-o speza, solutionata in recurs
(Tj. Sv., dec. Nr. 25/1992), s-a retinut ca reclamantii,
adica posesorii actuali, au dobandit dreptul de proprietate
de la autorii lor prin act de vanzare-cumparare, ca
acestia din urma erau titularii dreptului de proprietate
inscris pe numele lor in cartea funciara.C urmare,
pe considerentele aratate mai sus, a fost inlaturata
motivarea gresita din sentinta recurata, cat priveste
afirmatia ca, in speza, a existat o jonctiune a posesiilor
(C. p. in Dr.4/1993, p.53).
3 SUCCESIUNI
Drepturile succesorale ale unui ascendent
privilegiat in concurs cu un legatar universal, instituit
inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 18/1991,
cand terenurile din litigiu erau scoase din circuitul
civil.
In cazul in care defunctul a lasat
un singur parinte, rezerva acestuia este, potrivit
art. 483 C. Civ., de o patrime din mostenire, fiind
evident ca prin instituirea legatului universal, a
fost exeredat, indirect, de cotitatea disponibila
de trei patrimi ( cu privire la exeredarea indirecta,
realizata prin instituirea unor legate care epuizeaza
disponibilul mostenirii, a se vedea ; M Eliescu, 1966,
p.286).
In opinia noastra, exprimata intr-o alta lucrare (P.
Perju, in ,, Dreptul” nr. 6/1997, p.75-77),
faptul ca pana la intrarea in vigoare a Legii nr.
18/1991 un asemenea succesibil s-a aflat intr-o stare
de inactiune cat priveste exercitarea dreptului sau
de optiune succesorala, datorita imprejurarii ca lasamantul
succesoral era fara terenuri, nu-l prezuma ca renuntator.
Ipso jure, art. 12 di Legea nr.18/1991(renumerotat
art. 13 la republicarea legii in Monitorul Oficial,
partea I, din 5 ianuarie 1998) a reanviat dreptul
sau de optiune succesorala, motiv pentru care daca
a acceptat succesiunea terenurilor, in conditiile
art. 8 alin. 2 si art. 12( renumerotat 13) din lege,
el are dreptul de rezerva asupra unei patrimi din
mostenire ( C. p. in Dr.nr. 7/1997. p.88)
DREPT PENAL
Culegere de practica judiciara penala
Tribunalul Bucuresti
Anul 1991
Note de Vasile Papadopol 1991
CASA DE EDITURA SI PRESA
,, SANSA ‘’_S.R.L.
Asistenta juridica
Din moment ce la termenul cand inculpatul arestat
nu a fost asistat de aparator s-au administrat probe-
luandu-se interogatoriul inculpatului-, hotararea
de condamnare este lovita de nulitate absoluta, conform
art. 197 alin 2 si 3 C. proc. Pen., chiar daca la
celelalte termene dispozitiile legale cu privire la
asistenta juridica au fost respectate.
Tm.Bucuresti, s. I-a pen, dec. nr.
59/1991
Prin omisiunea primei instante de
a da cuvantul, cu ocazia dezbaterilor, atat aparatorului
inculpatului aflat in stare de arest, cat si inculpatului
insusi, s-a ajuns la situatia ca hotararea de condamnare
pronuntata sa fie lovita de nulitate absoluta, caci
situatiile sus-mentionate sunt echivalente-sub aspectul
incalcarii dreptului de aparare – cu neasistarea
inculpatului arestat de catre aparator, caz in care,
potrivit art. 197 alin 2 si 3 C. proc. Pen., nulitatea
nu poate fi inlaturata in nici un mod, poate fi invocata
in orice stare a procesului si se ia in considerare
chiar din oficiu.
Tm. Bucuresti, s. II-a pen., dec.
nr. 59/1991
Conform art. 171 alin 2 C. proc.
Pen., asistenta juridica este obligatoru- sub sanctiunea
unei nulitati absolute prevazuta in art. 197 alin
2 si 3 C. proc. Pen.- intre altele si atunci cand
inculpatul se afla in stare de arest.
Nulitatea prevazuta in textile sus-mentionate nu opereaza
in cazul in care, desi inculpatul a avut un aparator
ales, acesta nu s-a prezentat la termenul de judecata,
iar instanta a desemnat un aparator din oficiu, care
l-a asistat efectiv pe inculpatul arestat punand concluzii
cu ocazia dezbaterilor in fond.
Tm. Bucuresti, s. II-A pen, Dec.
Nr. 71/1991
|
|